S-a întâmplat în Suedia. Un profesor de economie de la un colegiu a declarat că nu a picat vreodată pe cineva la examen, dar a picat, la un moment dat, o grupă întreagă.
Acea clasă a insistat că socialismul este funcțional și că nimeni nu ar trebui să fie sărac și nimeni bogat, ci toată lumea EGALĂ! Profesorul le-a spus, “OK, vom face în grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Se va face media tuturor notelor și fiecare va primi aceeași notă, astfel încât niciunul nu va pica și niciunul nu va primi, evident, nota maximă.”
După primul test, notele au fost adunate și împărțite la numărul de studenți…și toți au primit un 8.Studenții care au studiat intens au fost supărați, dar cei care au învățat mai puțin au fost bucuroși peste măsură. Cum cel de-al doilea test se apropia, studenții care studiaseră puțin au învățat și mai puțin, iar cei care studiaseră mai intens și-au spus că și ei vor o “pomană”, așa încât și ei au studiat mai puțin. Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit. Când a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4.
Notele nu au fost crescătoare deoarece au apărut certurile, acuzațiile, ura și nimeni nu a vrut să învețe pentru beneficiul altuia. Spre marea surpriză a studenților, toți au picat. Profesorul le-a spus că socialismul va eșua, în final, deoarece atunci când recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, în mod firesc, mare. Dar când statul nu mai acordă acea recompensă, nimeni nu va încerca sau va dori să aibă succes.
Nu putea exista o explicație mai simplă. Iată un scurt paragraf care sintetizează totul:
“Nu se poate legifera ca săracul să fie liber, iar bogatul în afara libertății. Ceea ce primește o persoană, fără a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la rândul ei, nu primește întreaga recompensă pentru ceea ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fără să fi luat mai înainte de la altcineva. Când jumătate din populație vede că poate să nu muncească, pentru că cealaltă jumătate va avea grijă de ea și când jumătatea care a muncit realizează că nu are sens să mai muncească, pentru că alții sunt beneficiarii muncii lor, atunci, dragii mei, acesta este sfârșitul oricărei națiuni. Nu poți multiplica bogăția divizând-o!”
sursa: Cătălin Dumitriu
Demotivator politic
Astăzi, 2 mai 2017, Curtea Constituţională a pronunțat unanim hotărârea privind interpretarea articolului 11 din Constituție (Sesizarea 37b/2014), referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.
La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 26 mai 2014 în temeiul articolelor 135 alin. (1) lit. b) din Constituție, art. 4 alin. (1) lit. b), art.25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 alin. (1) lit. b), art. 38 alin. (l) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale de deputații Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Gheorghe Brega și Corina Fusu privind interpretarea articolului 11 din Constituție, potrivit căruia:
„(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.”
Autorul sesizării a solicitat Curții Constituționale ca, prin interpretarea articolului 11 din Constituție, să se explice:
„1. Sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituție, având în vedere faptul că, la momentul adoptării și intrării în vigoare a Constituției, pe teritoriul Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel ab initio lovite de nulitate aceste prevederi?
2. Având în vedere rațiunile de existență a statului Republica Moldova, este admisă derogarea de la principiul neutralității permanente consfințite în art. 11 din Constituție în cazul în care perpetuarea neutralității ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariția statului?
3. Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internațional contravine prevederilor art. 11 din Constituție?”Examinând materialele dosarului, Curtea reţine că aceasta vizează în esenţă efectele neutralităţii declarate a Republicii Moldova în contextul ocupării unei părţi a teritoriului naţional de trupe militare străine.
Astfel, sesizarea se referă la un ansamblu de elemente şi principii cu valoare constituţională interconectate, precum suveranitatea, integritatea teritorială, securitatea națională şi neutralitatea militară.
Curtea reține că neutralitatea ține de politica externă și de securitate a statului. Neutralitatea Republicii Moldova este strâns legată de contextul său istoric, ocupația militară a zonei de est fiind un factor determinant în proclamarea sa în Constituție. Din punct de vedere istoric și constituțional, neutralitatea nu a fost niciodată un scop în sine, ci mai degrabă un instrument, printre multe altele, care să permită Republicii Moldova să-și atingă adevăratele obiective, printre care se numără retragerea trupelor străine de pe teritoriul său, consolidarea independenței și restabilirea integrității sale teritoriale.
Din redacția articolului 11 din Constituție, pot fi deduse două caracteristici distinctive ale instrumentului neutralității permanente a Republicii Moldova. În primul rând, neutralitatea permanentă înseamnă că Republica Moldova se angajează să rămână neutră în orice conflict din prezent și viitor, indiferent de identitatea beligeranților și de locul și momentul declanșării acestuia. În al doilea rând, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Aceasta însă nu împiedică Republica Moldova să se folosească de toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a se apăra în mod militar împotriva oricărui agresor și pentru a preveni orice act incompatibil cu neutralitatea sa, pe care beligeranții îl pot comite pe teritoriul său.
Republica Moldova a înscris în Constituţia sa statutul de neutralitate, fără a fi cerut însă confirmarea lui în cadrul ONU. De fapt, nici un stat nu a recunoscut neutralitatea Republicii Moldova și nu există garanţii internaţionale ale acestui statut (aşa cum există în cazul Austriei). Ocupația militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate.
Articolul 11 din Constituţie prevede că “Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”. Deşi în paragraful al doilea al articolului este specificat că “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, din timpul ocupaţiei sovietice a actualului teritoriu al Republicii Moldova (1944-1991) până în prezent în partea estică a ţării mai sunt dislocate trupe de ocupaţie ale Federației Ruse. Practic, ocupaţia sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a ţării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independenţa Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar şi-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovenesc (sub ocupaţie au mai rămas 11% din suprafaţa Republicii Moldova).
Astfel, faptul că Federaţia Rusă nu şi-a retras trupele sale de ocupaţie din estul ţării, ci, dimpotrivă, şi-a consolidat prezenţa militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional.
Neutralitatea și independența sunt interdependente: Independența este atât ceea ce neutralitatea încearcă să protejeze, cât și, deoarece statul trebuie să poată lua decizii în mod liber, o condiție sine qua non a neutralității. Pentru a fi credibil, un stat neutru permanent trebuie să dovedească un grad suficient de independență reală față de alte țări. Numai atunci va fi în măsură să reziste presiunilor la care ar putea fi expusă în momente de criză și să își îndeplinească obligațiile ca stat neutru.Curtea reține că, cu cât Republica Moldova rămâne sub ocupație militară, cu atât mai relativă este independența și autonomia pe care statutul său de neutralitate trebuie să le implice.
Curtea reține că Constituția nu poate fi un “pact sinucigaș”(„The Constitution is not a suicide pact”). Astfel, în cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora.
Mai mult, în condițiile unor capacități independente limitate de apărare tot mai evidente, este imperativă o mai mare cooperare internațională, atât bilaterală, cât și multilaterală.Este evident că statutul de neutralitate nu constituie un obstacol în politica de apărare a Republicii Moldova. O interpretare prea restrictivă, limitând foarte mult posibilitățile de apărare, ar fi un handicap pentru țara noastră și pentru locuitorii săi. Scopul neutralității este de a spori securitatea țării, nu de a-i limita capacitatea de apărare.
Dacă Republica Moldova nu ar mai fi capabilă să se apere singură împotriva amenințărilor, țara ar trebui să-și adapteze actuala politică de securitate și apărare la noile circumstanțe.
Mai mult, statutul de neutralitate nu este opozabil statului agresor, deoarece statul nu se poate abține când este agresat. Neutralitatea creează drepturi şi obligaţi speciale, care, de regulă, nu există în timp de pace şi care iau sfârşit odată cu încheierea ostilităţilor sau în momentul în care războiul izbucneşte între statul neutru şi unul din beligeranţi. Statul neutru are dreptul la legitima apărare (individuală şi colectivă) împotriva unui atac armat îndreptat contra suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului.
Curtea Constituțională reţine că dispozițiile Constituției implică faptul că asigurarea independenței și securității statului, inclusiv prin utilizarea forțelor armate, pot fi efectuate atât pe plan național, cât și internațional. În conformitate cu Constituția (dispozițiile articolului 8), în timp ce trebuie să ia in seama limitele și interdicțiile consacrate în Legea Fundamentală, tratatele internaționale ale Republicii Moldova și legile adoptate în scopul punerii în aplicare a acestor tratate pot prevedea diferite măsuri pentru asigurarea independenței și securității statului la nivel internațional, inter alia, măsuri de apărare internațională colectivă și/sau alte măsuri comune, măsuri de consolidare a păcii și securității internaționale, alte măsuri de cooperare internațională cu caracter militar, al cărui temei, scop și caracter sunt clare și motivate constituțional.
Unul din angajamentele Republicii Moldova în partea ce ține de asigurarea securității statului și a independenței sale a fost asumat prin aderarea la Organizația Națiunilor Unite. În acest context, ONU cere membrilor săi “să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau a altor încălcări ale păcii” (p.1 art. 1 din Carta ONU). De asemenea, nici un membru al ONU nu poate să se eschiveze de la îndeplinirea obligațiilor conform Cartei, cu excepția cazului când va fi eliberat de la îndeplinirea lor de către Consiliul de Securitate.
În conformitate cu prevederile articolelor 41 și 42 din Cartă, statele membre ale ONU, prin decizia Consiliului de Securitate, sunt obligate să participe la sancțiunile cu caracter nemilitar sau militar. Statul va autoriza desfășurarea pe teritoriul său a oricărui tip de acțiuni decise de Consiliul de Securitate în baza Capitolului VII al Cartei, inclusiv dreptul de trecere ce urmează a fi acordat de către stat în vederea realizării sancțiunilor împotriva agresorului (art. 43 din Carta ONU). Acestea nu pot fi considerate ca acte de război în sensul dreptului internațional, ci ca acțiuni polițienești față de statele care se fac vinovate de încălcarea dreptului internațional și, prin aceasta, nu intra in câmpul de aplicare al neutralității, fiind considerate, prin aceasta, compatibile cu un sistem de securitate colectivă.
Sarcina principală a unei politici de securitate este eliminarea cauzelor structurale ale conflictelor violente potențiale. Instrumentele concrete pentru evitarea conflictelor pot fi printre altele: diplomația preventivă, depistarea precoce și acțiunile în timp util, soluționarea pașnică a conflictelor, dar și amenințarea cu sancțiunile, dezarmarea și construirea încrederii militare. Gestionarea crizelor și prevenirea conflictelor se pot desfășura, de asemenea, în cadrul Uniunii Europene, al parteneriatelor NATO sau al OSCE.
Neutralitatea modernă nu exclude cooperarea cu membrii alianțelor sau cu alianțele militare în scopul consolidării capacității de apărare a Republicii Moldova, atâta timp cât aceștia pot să convină asupra problemelor cheie. În acest context de parteneriat, operațiunile de menținere a păcii sunt perfect compatibile cu neutralitatea.
Dispozițiile articolului 11 din Constituție, potrivit căruia nu pot fi nici baze militare străine pe teritoriul Republicii Moldova, inter alia, înseamnă că, pe teritoriul Republicii Moldova nu poate fi nici o bază militară, care este condusă și controlată de către state străine.
Participarea la un sistem colectiv de securitate care, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional nu este în contradicție cu statutul de neutralitate. Măsura în care un sistem sau altul de securitate sau alianță sunt contrare statutului de neutralitate trebuie evaluată în fiecare caz în parte, neexistând o interdicție general aplicabilă. Decizia se va baza în principal pe răspunsul la întrebarea dacă participarea la sistemul de apărare regional va proteja țara și populația mai eficient decât neparticiparea.
În concluzie, Articolul 11 din Constituție trebuie să fie văzută ca instrument de protecție, și nu ca obstacol pentru protecția independenței, democrației și altor valori constituționale ale Republicii Moldova.
Hotărârea CurţiiPornind de la argumentele enunțate, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul articolului 11 din Constituţie coroborat cu articolele 1 alin.(1), 3 și 8 din Constituţie:
1. Ocupația militară a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum şi lipsa recunoaşterii şi a garanţiilor internaţionale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate;
2. În cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituţionale, precum independenţa naţională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora;
3. Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituţională;4. Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, operaţiuni de menţinere a păcii, operaţiuni umanitare, etc., care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Acestă caricatură nu este un amuzant. Războiul nu este un amuzant. Mai ales perspectiva unui al Treilea Război Mondial.
Donald Trump a declarat recent că nu a avut nici o intenție de a începe un alt război inutil în Orientul Mijlociu și asta e liniștitor, dar acum avem Coreea de Nord să vă faceți griji.
Kim Jong-Un este o piuliță rasfațată, capriciosă. Amenințările sale de război nuclear ar putea fi un nimic, dar a continuat ego-ul maniacal, zăngănind de sabie. Dar odată ce „problema nucleară” este atinsă, el ar putea lansa un atac nuclear pe coasta de vest al Statelor Unite ale Americii. Mulți au sugerat calea diplomatică, dar, a fost deja încercat de zeci de ani. Coreea de Nord întotdeauna a promovat și a mizat pe capacitățile lor nucleare. El, Kim, poate să încerce să ne „stoarcă” încă o dată pentru mai multe produse alimentare și combustibil, însă din nou … ca tactică pur și simplu nu funcționează. Aceste „cumpărături” oferă numai regimul din Coreea de Nord mai mult timp.
Ben Garrison, caricaturist politic menționează că a citit două cărți pe care le recomand tuturor: „Acvariile din Phenian“ și „Escape from Camp 14.“. De aici reiese că: „Dacă ați citit vre-o una din cărți, veți obține o idee bună de frica și tirania sub care poporul nord-coreean supravețuiește. Kim Jong-Un a crescut ca un egocentric răsfățat. El este nechibzuit și periculos. El a vrut chiar toți bărbații din țară comunistă să poarte propria sa tunsoare nebună. El trebuie să fie scos, doar că este o acțiune foarte riscantă.”
China este cheia. În cazul în care nu pe ajută pe SUA să-l scoată pe Kim Jong-Un, atunci avem cu siguranța o șansă pentru al Treilea Război Mondial.

Geopolitica Lumii Contemporane: Corea de Nord
Artistul și Caricaturistul Marian Kamensky a redat prin artă (caricatură) situația geopolitică din regiunea Mării Galbene.

Caricaturistul Marian Kamensky
În contextul înrăutățirii relațiilor (tensionate) dintre Statele Unite ale Americii și Republica Populară Democrată Corea (Corea de Nord), avînd la bază recentele atacuri aeriene și bombardarea cu rachete de croazieră „TOMAHAWK” a unei baze aeriene din Siria, Kim Jong-Un a declarat că Corea de Nord va lua măsuri contra politicii imperaliste a SUA.
Astfel, Marian Kamensky, a redat cu multă sarcasm situația reală în care se poate pomeni Kim Jong-Un, dacă nu îi apar aliați!

TOMAHAWK pentru KIM JONG-UN
Bonus: O altă caricatură de Ben Garrison, expusă pe paginile de facebook: Sarcasm Society și Ben Garrison Cartoons, avînd la bază acelaș mesaj.

Geopolitica Lumii Contemporane: Corea de Nord
Într-o mică secvenţă video, postată pe pagina de facebook a canalului TV EuroNews, cu titlu simbolic „No comment”, puteţi viziona (şi comenta) cum se exercită votul, un element indispensabil al democraţiei, în Republica Populară Democrată Corea .
Totodată, fiți atenți la privirea lui Kim Jong-un, „tătuca” și „liderul spiritual” al țării. Puterea poporului, nu alta!
Vedeți și
1. Viața de HIPSTER – Liderii lumii în viziunea artistului Amit Shimoni
2. Transformers – Liderii unor state în viziunea lui Gündüz Aghayev
3. Justiția văzută de liderii lumii!
Versiunea în limba rusă: Жизни Хипстера – Мировые лидеры в видении художника Амит Шимони.
Artistul caricaturist Amit Shimoni, a redat imaginile unor personalități marcante și lideri mondiali prin prisma Vieții de Hipster. Pe pagina de facebook Amit shimoni – Illustration și pe site-ul HIPSTORY BY AMIT SHIMONI ILLUSTRATION, au fost expuse imaginile următoarelor personalități:

Barack Obama

Albert Einstein

Mahatma Gandhi

Charles De Gaule

John F. Kennedy

Hillary Clinton

Martin Luther King

Abraham Lincoln

Ronald Reagan

Angela Merkel

Vladimir Lenin

Vladimir Putin

George Washington

Nelson Mandela

Dalai Lama

Che Guevara

Donald Trump

Mao Zedong

Queen Elizabeth

Margareth Thatcher

Winston Churchill

Ben Gurion

Queen Beatrix
N.B.: Hipster se referă la o subcultură a tinerilor din mediul urban, care a apărut în anii 1990. Subcultura este asociată cu muzica independentă, cu un simț al modei mai puțin aflat în lumina reflectoarelor, cu viziuni politice liberale sau independente, spiritualitate alternativă sau ateism/agnosticism și un stil de viață alternativ. Din media ei ar putea fi interesați de filme independente, reviste ca Clash, site-uri ca Pitchfork Media și unele părți ale Tumblr.[3]Preocuparea pentru un stil de viata bazat pe noncorformism, libertate sau ecologie face ca stilul de viata hipster sa conduca spre alegerea bicicletei in locul autoturismelor, alegerea medierii in locul instantelor de judecata sau a logodnei in locul clasicei casatorii. (Wikipedia)
Odată, cu alegerea lui Donald Trump în calitate de președinte al SUA, candidat cu „viziuni pro-ruse”, cel puțin conform perceperii imaginii sale de către „lumea rusă”, imaginea sa a devenit virală și sursă de inspirație în domeniul markenting-ului. Mai jos puteți vedea cîteva exemple culese din mediul virtual rusesc.

Restaurantul „Trump-lin”, trad. Rampă de lansare

„Încearcă-l pe Trump la gust”

„Zahăr Tula. Ediție limitată îm cinstea alegerii celui de-al 45-lea Președinte SUA – Donald Trump”

Sushi „Trump este al nostru”
sursa:Kaifalog, Теория Элит
1. Democrație e atunci când ți se permite să votezi pentru persoana pe care o displaci cel mai puțin- Robert Bryne
2. Oamenii politici răi sunt aleși de către cetățenii buni care nu votează. – George Jean Nathan
3. În timpul unei campanii electorale, discursurile plutesc peste tot în aer – și viceversa.
4. Ar trebui să fie o zi- doar o singură zi- când să fie ”sezon deschis” la parlamentari. ~Will Rogers
5. Dacă votul ar schimba ceva, sigur l-ar face ilegal. ~Emma Goldman
6. Politicianul e persoana care va sacrifica viața ta pentru binele țării. ~Texas Guinan
7. Dacă Dumnezeu ar fi fost liberal, nu am fi avut ” cele 10 porunci”, ci mai degrabă ” cele 10 sugestii” ~Malcolm Bradbury
8. Unii oameni schimbă partidul de dragul principiilor pe care le au; altii schimbă principiile de dragul partidului. ~Winston Churchill
9. Dacă Dumnezeu ar fi vrut să votăm, ne-ar fi dat candidați – Jay Leno
10. De ce să plătești bani grei pentru a îți afla arborele genealogic? Intră în politică și oponenții tăi vor face asta gratis.
11. În loc de a îi înmâna unui politician cheile orașului, mai bine ar fi schimbată încuietoarea ~Doug Larson
12. Politica este arta de a căuta probleme, fie că există ori nu, a le diagnostica greșit și a aplica remedii incorecte ~Ernest Benn
13. Cursa electorală îmi pare adeseori ca o goană învălmăşită a unei haite de copoi sângeroşi având…
14. Iarna electorala, zapada multa, dar nu asa de mare cum isi doreste Opozitia.
15. Brutarie electorala, nu smantana, ci drojdia face painea sa creasca.
16. Iuda, pe langa cei treizeci de arginti, a primit si un loc bun pe lista electorala.
17. Am ajuns la concluzia că politica este o problemă mult prea serioasă pentru a fi lăsată politicienilor. Charles de Gaulle
18. Paradoxul democraţiei, prin alegeri libere, oameni fără demnitate devin demnitari. Valeriu Butulescu
19. Parlamentarii sunt meşteşugari, ca să facă o lege bună trebuie să stea deasupra ei. Valeriu Butulescu
20. Iarna electorală, zapadă multă, dar nu aşa de mare cum îşi doreşte Opoziţia. Valeriu Butulescu
21. La Revoluţie, unii au ajuns foarte sus, dar păsările înţelepte nu zboară pe timp de furtună. Valeriu Butulescu
22. Adevărata luptă politică se duce, de când e lumea, în culisele politicii. Mariana Fulger
23. În politica, orice gloabă îşi poate da aere de pur-sânge. Vasile Ghica
24. Politica poate oricând transforma eşafodul în podium de premiere, şi invers. Vasile Ghica
25. Am văzut un ministru urcat într-un pom, fiecare ramură tremura sub povara răspunderii. Valeriu Butulescu
26. Politica încinge iar planeta, noroc că vine o nouă eră glaciară. Valeriu Butulescu
27. După un asemenea discurs simţi nevoia să-i cârpeşti una, dar în parlament, asemenea lucruri sunt interzise, poţi, cel mult, să-l interpelezi. Valeriu Butulescu
28. Ce-am căutat în politică, nu există mediu mai potrivit pentru a studia mizeria umană. Valeriu Butulescu
29. Politica nu poate opera adânc în conştiinţa unei naţiuni, fără anestezia minciunii. Valeriu Butulescu
30. Metabolismul politicii tine de chimia organică, sete de hidrocarburi, foame de proteine. Valeriu Butulescu
31. Labirintul din Creta, un fleac, faţă de legislatia română. Valeriu Butulescu
32. Orice revoluţie îmbătrânită naşte dogme. Valeriu Butulescu
33. Capitalism românesc, cei mulţi înghit în sec, câţiva îmbuibaţi râgâie. Valeriu Butulescu
34. Politica, un conflict de interese, deghizat într-o luptă între principii, conducerea treburilor publice in interesul personal. Ambrose Bierce
36. Parlament, un grup de oameni care se întâlnesc pentru a abroga legi. Ambrose Bierce
37. Agitator, un politician care scutură pomii fructiferi ai vecinilor pentru a-i scăpa de viermi. Ambrose Bierce
38. Statisticile sunt ca alienaţii, gata sa depună mărturie pentru ambele părţi. Fiorello Henry LaGuardia
39. Ceea ce caracterizează pe oamenii importanţi e mai mult lărgimea şi întinderea, decat originalitatea. Ralph Waldo Emerson
40. Abilitatea politică constă din a putea sa prevezi ce are să se întâmple mâine, săptămâna viitoare, luna viitoare şi anul viitor, iar apoi să poţi explica de ce nimic din toate astea nu s-au întâmplat. Winston Churchill
41. Totdeauna mă feresc de profeţii, fiindcă urmez o politică mult mai sănătoasă să fac profeţii dupa ce evenimentul s-a consumat. Winston Churchill
42. În politică, prostia nu e un handicap. Napoleon Bonaparte
43. Orice om care are mai multa dreptate decât vecinul lui, constituie o majoritate de un om. Henry David Thoreau
44. Oricât de mare ar fi integritatea noastră, oricând putem fi trecuţi într-o categorie de hoţi. Jules Renard
45. Eu sunt om cinstit, domnule, rău faceţi, e o meserie proastă. Jules Renard
46. Votul este mai puternic decât glonţul. Abraham Lincoln
47. Politica este o femeie. Adolf Hitler
48. În politica, prostia nu e un handicap. Napoleon Bonaparte
49. Birocraţia este un mecanism gigantic acţionat de oameni mărunţi. Honore de Balzac
50. Pe mine partidul mai mult mă încurcă. Nicolae Iorga
51. Politica nu are principii, are numai interese. Octavian Paler
52. Nicăieri nu veţi vedea mai fardată mizeria umană ca în capitalism. De aceea este mereu învingător! Sorin Cerin
53. Gunoaiele umanităţii îşi găsesc singure locul: sunt bogate! Sorin Cerin
54. Marii criminali ai omenirii nu sunt marii dictatori ci mizeriile umane care ne doresc libertatea deplină de a fi sclavii lor. Sorin Cerin
55. Politica derivă din cuvintele Sfintei Scripturi. Jacques-Benigne Bossuet
56. Sub fiecare piatră trage cu urechea un politician. Aristophanes
57. Politica este arta binelui care va urma. Otto von Bismarck
58. Să nu crezi nimic în politică până când nu este oficial negat. Otto von Bismarck
59. Politica este arta de a-i împiedica pe oameni să ia parte la treburi care îi preocupă pe bună dreptate. Paul Valery
60. Judecata multimii conţine totdeauna un adevăr, chiar dacă este denaturat prin răutate. Titu Liviu Maiorescu
61. Nu cere de la pârâu cuprinderea mării, nici de la deal cuprinderea muntelui. În intelesul celor mari sta si intelesul celor mici, dar niciodată dimpotrivă. Titu Liviu Maiorescu
63. Între un diamant şi o gramadă de pietriş, cui i-ar fi alegerea grea? Aşa, între aprobarea unui om cuminte şi aplauzele zgomotoase ale multimii. Titu Liviu Maiorescu
64. Guvernele cad prin aceleaşi mijloace prin care au ajuns la putere. Titu Liviu Maiorescu
65. Nu există prieteni în politică, există numai prieteni politici. Titu Liviu Maiorescu
66. Daca nu ştii cat de măreaţă este această ţară, ştiu pe cineva care ştie: Rusia. Robert Frost
67. Nu votez niciodată pentru cineva, tot timpul votez împotrivă. W. C. Fields
68. Criza de azi este gluma de mâine. Herbert George Wells
69. Prima metodă prin care estimezi inteligenţa unui conducător este aceea de a vedea ce fel de oameni îl îconjoară. Niccolo Machiavelli
70. Politicienii de azi nu au demnitatea celor din Sfatul Ţării. Iurie Colesnic
71. Politica nu poate fi practicată şi realizată decât în cunoştiinţă de cauză. Dan Culcer
72. Secretul libertăţii rezidă în educaţia oamenilor, în timp ce secretul tiraniei în a-i menţine pe oameni ignoranţi. Maximilien François Marie Isidore de Robespierre
73. Cu cât îi cunosc mai bine pe reprezentanţii poporului, cu atât îmi admir mai mult câinii. Alphonse de Lamartine
74. Servitutea, mormânt al naţiunilor. Etienne Bonnot de Condillac
75. Politica constituie o obligaţie. Emil Simandan
76. Orice acţiune politică dusă la extreme este generatoare de rău. Mary Shelley
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.